Cart

Nu ai niciun produs în coș.

Blog

  • Home

Lupta cu uitarea de Luminița Răileanu

Lupta cu uitarea de Luminița Răileanu

Sâmbătă, 7 aprilie 2024, scriitori râmniceni au adus un omagiu lui Barbu Ştefănescu Delavrancea la Muzeul memorial “Alexandru Vlahuţă” de la Dragosloveni, judeţul Vrancea, cunoscută fiind relaţia acestora de mare prietenie.
Evenimentul a fost organizat de scriitoarea râmniceană, membră a Cenaclului literar “Alexandru Sihleanu” din Râmnicu Sărat, Aneta Ţâru-Pioară, inima întâlnirii de suflet pe meleagurile vrâncene.
Activitatea a început cu un tur al muzeului, alături de Valentina Porumb, conservator al casei memoriale, o ocazie în plus pentru cei prezenţi de a se lăsa purtaţi pe aripile prezentării legată de Alexandru Vlahuţă, ajungând, desigur, şi la Barbu Ştefănescu Delavrancea. Un obiect inedit expus la acest eveniment a fost un tablou cu cei doi scriitori alături de prieteni şi rude din perioada în care prietenia lor constantă şi neobosită se manifesta deplin.
La invitaţia iniţiatoarei Aneta Ţâru-Pioară, a deschis luările de cuvânt scriitorul Constantin Marafet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care a apreciat la superlativ ideea organizatoarei de a ne reaminti de înaintaşii noştri. În prezentarea sa a purtat publicul printre lucrările cunoscute ale lui Delavrancea precum: “Domnul Vucea”, “Neghiniţă”, “Hagi Tudose”, opere nelipsite din lectura românilor, ulterior amintind de cenaclul “Junimea” ai cărui membri au devenit toţi canonici, contribuind la patrimoniul cultural naţional. Pe lângă date biografice ale lui Delavrancea, Constantin Marafet a menţionat calitatea de foarte bun orator a acestuia, evidenţiată în procesul în care l-a apărat pe Caragiale acuzat de către Caion că ar fi plagiat “Năpasta” după Kemeny Istvan.
Georgeta Iuga, membră a Cenaclului literar “Alexandru Sihleanu”, a expus un material în care Delavrancea a fost prezentat prin prisma talentului său oratoric,

numit chiar “avocatul cazurilor pierdute”, dar şi a talentului său literar, ca scriitor, gazetar, publicist, profesor universitar. Patriotismul lui Delavrancea a fost pus în evidenţă prin cuvinte precum cele ale lui Ştefan cel Mare în drama “Apus de soare”: „Oh! pădure tânără… Unde sunt moşii voştri? Presăraţi… la Orbic, la Chilia, la Baia, la Liponic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Războieni… Unde sunt părinţii noştri? La Cetatea Albă, la Cătlăbugi, la Cosmiu, la Lenţeşti… Pământ… Şi pe vasele lor s-a aşezat şi stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriaşi…”, iar despre ideea de unitate naţională declara: „Suntem un singur popor, Carpații ne sunt șira spinării“.
Floarea Stănescu, profesor, a evidenţiat şi alte informaţii importante din biografia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, pornind cu originea, copilăria, studiile, activitatea publicistică, continuând cu oratoria, zonă în care s-a remarcat şi despre care Petre Locusteanu, publicist şi prozator contemporan, scria: „Când vorbeşte, glasul pare un vâjâit năpraznic de copaci care se frâng în bătaia aerului răscolit, tăiat din când în când de tunete înfiorătoare. Un asemenea copac bătut de vijelie pare întreg trupul său, când la tribună, oratorul Delavrancea se frământă, se îndoaie în ritmul vorbei sale vehemente. Chiar când zâmbeşte cu bunătate senină, râsul în ochii săi furtunateci pare o rază de soare ce se strecoară printre nouri negri”. De asemenea, Floarea Stănescu a prezentat volumul de debut în proză a lui Delavrancea, povestirea “Sultănica”, dar şi povestirile nemuritoare “Bunicul” şi “Bunica”.
Ecaterina Irimia, scriitoare râmniceană şi membră a Cenaclului literar “Alexandru Sihleanu”, a citit fragmente inedite din cartea Cellei Delavrancea, fiica cea mare a scriitorului, “Scrieri. Mărturisiri”, Editura Eminescu, 1982: “Înzestrat cu darul picturii, era un cunoscător neîntrecut în această artă, iar când călătorea în Occident se ducea să viziteze muzeele zilnic. Pentru Mona Lisa, celebrul portret al lui Leonardo Da Vinci, evea o adevărată dragoste şi la Paris o vizita în fiecare zi, stand de vorbă cu dânsa cum ar fi stat cu o fiinţă vie. Acel surâs enigmatic al Giocondei i-a inspirit zguduitoarea dramă “A doua conştiinţă”, care n-a fost reprezentată niciodată, fiindcă eroica trebuia să semene cu Mona Lisa şi tipul acela feminin nu s-a putut găsi printre actriţe. (…) Singurele săptămâni smulse muncii încordate erau cele petrecute la malul Mării Negre, în compania celor mai bun prieten ai lui, Alexandru Vlahuţă. Întindeau un cort mare pe plajă şi stăteau ceasuri întregi cu cărţi de citit, cu jocul de table, furaţi de palpitaţia amiezii. (…) Toamna se odihnea câtva timp la Dragosloveni, lângă Râmnicu Sărat, unde poetul îşi primea prietenul într-o casă albă sub coasta de vie. Acolo am asistat la şedinţe literare incomparabile. Şi Vlahuţă, şi Delavrancea citeau cu măiestrie din marii poeţi şi prozatori. Vlahuţă era inimitabil în schiţele lui Caragiale şi în poeziile lui Eminescu. (…) Domeniul tatălui meu era poezia populară şi poezia italienicească.”
Profesorul Liviu Nicolae şi-a exprimat, de asemenea, un grupaj de păreri subiective privind viaţa şi opera lui Delavrancea, pe care l-a prezentat prin cuvintele lui Titu Maiorescu: “romantic prin structură, susţinător al realismului şi al naturalismului, pasionat animator şi teoretician al folclorului, cel mai strălucit orator al României contemporane”. Legat de pasiunea lui Delavrancea pentru folclor, Liviu Nicolae a adăugat: “Preocupările sale folclorice se manifestă după întoarcerea de la studiile pariziene (1884) privitoare la poezia şi limba populară în lucrări precum: “Retorica populară”, “Logica în cântecele populare ale românilor”, “Doina, originea poeziei”, continuându-i aici pe Hasdeu, D. Cantemir, V. Alecsandri, dar şi într-un discurs de recepţie la Academia Română în 1913, “Din estetica poeziei populare”, în care acordă o înaltă preţuire geniului popular.”
Dumitru Hangu, membru al Cenaclului literar “Alexandru Sihleanu”, şi-a iniţiat luarea de cuvânt cu sintagma “luminoasă trinitate”, cu referire la cei trei prieteni cu trei fire deosebite Delavrancea, Vlahuţă şi Caragiale. Amintind şi de locurile preferate în care aceştia şi-au dus prietenia, a dat citire unor epigrame ale lui Păstorel Teodoreanu în care este amintit chiar şi satul Zăplazi din apropierea Râmnicului Sărat.
Costică Drîstaru, scriitor, membru al Cenaclului literar “Alexandru Sihleanu”, a oferit spre audienţă din gândurile lui Vlahuţă din 1909 despre prietenul său Delavrancea: “Sufletul puternic, înzestrat cu atâtea daruri minunate, sufletul complicat, neliniştit, vibrant şi atât de comunicativ al artistului Delavrancea îşi poartă cu adevărat figura care-l prinde, haina care-l arată aşa cum îi el. “Seamănă cu Hristos!”, “Cu Shakespeare mai mult!”, “Are ceva din Velasquez.”, “Din Van-Dyck mai mult.” De câte ori n-am auzit discuţii de astea despre figura lui Delavrancea! În fiecare din părerile de mai sus e câte-o fărâmă de adevăr.(…) Aşa, bunăoara, mie, Delavrancea îmi face impresia unui leu. Îmi face impresia asta mai ales în vreo câţiva ani încoace. (…) Trupeş, voinic, frumos, adus puţin de spate, ca si cum l-ar apăsa povara propriilor lui gânduri de sub coama bogată care-ncepe-a cărunţi priveşte în lumea de-afară, ce pare a-l interesa din ce în ce mai puţin, cu liniştea puterii care nu cunoaşte hotar. (…) De altfel, şi mişcarea ceea domoală, învăluită în nu ştiu ce mister, înfiorarea aceea pe care-o împrăştie din toată fiinţa lui, când se ridică la tribună sa vorbească, îi dă ceva din gravitatea şi măreţia imperială a leului! Dar ce suflet interesant! Ce flacără zbuciumată e sufletul acestui puternic artist!”
În finalul luărilor de cuvânt s-a înscris organizatoarea evenimentului, Aneta Ţâru-Pioară, care a detaliat latura de dramaturg a lui Delavrancea într-un amplu comentariu al trilogiei “Apus de soare”, cu structură, teme, simboluri, personaje şi tot ce a considerat dumneaei elocvent pentru creionarea şi mai puternică a imaginii scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea în această sublimă întâlnire culturală cu prilejul oferit de data de naştere a marelui autor român, 11 aprilie 1858.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com

Descoperă mai multe la Editura Rafet

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura