Cart

Nu ai niciun produs în coș.

Blog

  • Home

Poeți și gânditori din Orient:Ibn Bajjah: Filosoful Iberic de Cristi Rusin

Poeți și gânditori din Orient:Ibn Bajjah: Filosoful Iberic de Cristi Rusin


În „Istoria Filosofiei Islamice”, profesorul Henry Corbin consideră că Abu Bakr Muhammad ibn Yahya ibn Sa’igh ibn Bajjah, cunoscut și sub numele latinizat de Avempace, este primul filosof important al Andaluziei (Spaniei musulmane) ce s-a raportat la moștenirea grecilor antici și a lăsat în urma sa o amprentă asupra gândirii europene. Ținând cont de acest fapt, biografia sa merită să ne rețină atenția.
Cei mai mulți cercetători sunt de părere că Ibn Bajjah s-ar fi născut în jurul anului 1085 în orașul Saraqusta (Zaragoza) din N-E peninsulei iberice, în Spania actuală. La acel moment, mare parte din peninsulă se afla sub stăpânire musulmană de peste 300 de ani, iar Saraqusta era de câteva decenii reședința unui mic regat („taifa”) prosper, un oraș cu o intensă viață economică și culturală. În acest context se naște Ibn Bajjah, într-o familie de orfevrieri, ce se va strădui să-i ofere o bună educație în orașul natal.
În anul 1110, Almoravizii, o puternică dinastie din nordul Africii, au preluat puterea în cea mai mare parte a peninsulei iberice, ocupând și Saraqusta. În anul 1114, Ibn Bajjah reușește să se împrietenească cu noul guvernator Almoravid, Abu Bakr Ali ibn Ibrahim as-Sahrawi, căruia i-a compus mai multe poeme și panegirice. Relația dintre cei doi a fost foarte apropiată, iar Ibn Bajjah a profitat din plin, fiind în cele din urmă luat drept confident și numit vizir al guvernatorului. Din păcate, după doar doi ani, în 1116, guvernatorul a fost ucis într-o bătălie cu spaniolii creștini, iar după alți doi ani, în 1118, orașul Saraqusta (de acum Zaragoza) a fost cucerit de către regele Alfonso I din Aragon. Aceste evenimente l-au forțat pe Ibn Bajjah să-și părăsească ținutul natal și să plece spre sud. O bună perioadă a trăit și la curtea guvernatorului Yusuf ibn Tashfin din Shatiba (Xativa), rudă cu sultanul Almoravid. În acest timp și-a continuat studiile în domeniul filosofiei și medicinei. Ulterior, din cauza unor conflicte de la curte, a fost nevoit să plece. A pribegit în anii următori prin diferite orașe, între care Al-Mariyyah (Almeria) și Isbiliya (Sevilla). La Sevilla ar fi început să-și pună în scris o parte din operă, după cum afirmă profesorul Remus Rus în a sa lucrare despre „Istoria Filosofiei Islamice”. Pleacă apoi la Garnata (Granada) unde profesează medicina pentru a-și câștiga traiul. În cele din urmă trece Mediterana și ajunge în marele oraș Fes din actualul Maroc, unde activează ca medic de curte și apoi vizir. Invidiat pentru buna sa pregătire de către ceilalți medici din Fes, Ibn Bajjah cade victimă unui complot: este otrăvit și moare în anul 1138, în jurul vârstei de 53 de ani.
Moștenirea lui Ibn Bajjah este una importantă. Primele comentarii din Andaluzia la câteva dintre lucrările lui Aristotel („Fizica”, „Meteorologia”, „Istoria animalelor”) îi sunt atribuite. Este un continuator al filosofilor orientali, Al-Farabi și Ibn Sina (Avicenna) și un bun cunoscător al operei lui Platon și Aristotel. Practic, unii cercetători îl consideră pe Ibn Bajjah ca primul filosof aristotelian al Andaluziei. Multe teme antice grecești sau orientale sunt readuse în actualitate de către Ibn Bajjah în tratatele sale de mai mică sau mai mare întindere. Fără îndoială, cea mai importantă lucrare a sa rămâne „Tadbir al-mutawahhid” („Regimul solitarului”), un tratat în care a susținut că filosofii își pot optimiza sănătatea spirituală numai într-un mediu drept, care în multe cazuri poate fi găsit doar în singurătate și izolare. Prin raportare la Platon („Mitul peșterii”) și Al-Farabi, Ibn Bajjah distinge trei tipuri de oameni: „masa” (sunt oamenii ce trăiesc într-o încăpere neiluminată de soare), „teoreticienii” (cei ce văd în aer liber lumina și o pot sesiza în nuanțele ei coloristice) și „fericiții” (singurii care pot vedea lumina pură în aer liber, dincolo de culori). Aceste grupuri sunt ierarhizate în funcție de nivelul de cunoaștere al fiecăruia și de capacitățile lor. Idealul „solitarului” este de sorginte platonică și se referă la intelectualul ce stă departe de viața politică, dar aspiră la influențarea ei. De asemenea, Ibn Bajjah preia și o serie de teme din opera lui Ibn Sina. Unele dintre acestea i-au fost transmise și renumitului său discipol Ibn Tufayl pe care îl cunoscuse la Granada, pe când practica medicina.
Pe lângă gândirea filosofică propriu-zisă, așa cum este ea înțeleasă de către occidentali, Ibn Bajjah avea vaste cunoștințe în fizică, matematică, muzică, medicină, zoologie, botanică și astronomie. Într-un celebru tratat de astronomie citat de către filosoful evreu Moise Maimonide (1138-1204), Ibn Bajjah își notează ipotezele pentru legile mișcării și oferă o definiție proprie a vitezei, diferită de cele ale lui Aristotel și Ptolemeu. Într-un studiu publicat în anul 1951 în „Journal of the History of Ideas”, filosoful american Ernest A. Moody (1903-1975) compară această definiție a vitezei cu cea dată la câteva secole de către Galileo Galilei (1564-1642). Concluziile lui Moody sunt clare: Ibn Bajjah a dat aceeași definiție și este posibil ca Galilei să o fi preluat dintr-o traducere latină a scrierilor lui Ibn Bajjah făcută de către scolastici. Se știe că Toma de Aquino (1225-1274) și John Duns Scotus (1265-1308) cunoșteau definiția lui Ibn Bajjah și au susținut-o în scrierile lor. Dacă ipoteza unei influențe directe se confirmă, rolul lui Ibn Bajjah în istoria științei va fi unul enorm!
Ținând cont de toate cele prezentate până acum, ajungem la concluzia că Ibn Bajjah nu este numai o verigă importantă în lanțul de continuitate intelectuală dintre Antichitatea greacă și Scolasticismul medieval, dar și precursor al marilor filosofi iberici Ibn Tufayl și Ibn Rushd (Averroes).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com

Descoperă mai multe la Editura Rafet

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura