Liviu NICOLAE[1]

Liviu NICOLAE[1]

Constantin  MARAFET: RĂZBUNAREA MIERII

–   Puncte de vedere–

1.- Titlul acestui roman de largă inspiraţie epică, nu este simplu, facil, la modul concret pentru cititor, cum s-ar crede la prima vedere, ci o metaforă în proză.

– Este un simbol reprezentativ pentru o etapă din istoria României.

– Intenţia vădită a autorului a fost pentru compoziţia romanului următoarea: dulce ca mierea NU, dar amară ca fierea DA. Aşa a fost viaţa personală şi de familie a personajului principal, Gheorghe Sultănescu.

2. De fapt, simbolistica subiectului literar al cărţii constă în faptul/ adevărul dovedit în timp: bogăţia materială în general şi aurul în special, au gustul dulce al mierii, dar, ca un blestem impregnat în memoria colectivă a oamenilor, aduc un cortegiu nefast, plin de necazuri, ceea ce s-a întâmplat şi aici, întărind o dată în plus credinţa că o comoară găsită de cineva (în roman Gheorghe, prin surparea unui mal) atrage după sine un adevărat blestem cu o serie de consecinţe nebănuite.
3. Geneza operei literare a autorului ei rezidă din credinţa oamenilor de la sate, transmisă din generaţie în generaţie: atunci când pe dealuri sau prin păduri, în nopţile de Sânziene, se aprindeau flăcări (de un roşu- verde- galben) de comori ascunse acolo demult (numite „vâlve”), ele dădeau fiori de teamă oamenilor, încât aceştia îşi făceau cruce şi scuipau în sân de…necuratul.
4. Pe această temă populară dar metaforizată prin titlul sugestiv al romanului, se susţine şi ideea ce se pierde în negura timpului.
5. Numai că autorul a reuşit cu mare rafinament artistic să brodeze pe canavaua aceasta starea socială, morală şi politică din România de după a doua conflagraţie mondială, la care se adaugă seceta cumplită din anii 1945- 1946.
6. Interesant este faptul că romancierul face un slalom elegant printre evenimentele de atunci, pe care le prezintă cititorului cu simţ obiectiv, fără a se implica subiectiv de o parte sau de alta a baricadei politicee, într-un mod inteligent, conform unui principiu sănătos de viaţă: „Cine se implică se complică”.
7. Potrivit curentului structuralist din literatura universală contemporană, acţiunea ne prezintă atmosfera din ţara noastră de atunci, ca printr-un caleidoscop, luând ca pretext familia săteanului Gheorghe Sultănescu, invitându-ne parcă pe toţi la reflecţia: să înţeleagă fiecare cititor ce poate şi ce vrea, după capacitatea sa.
8. Limbajul uzitat de autorul romanului, roman de analiză şi introspecţie, este acela folosit în arealul geografic al dealurilor subcarpatice din zona Râmnicu Sărat, binecunoscut de domnia sa (satul Buda).
9. În privinţa stilului colocvial folosit, dublat de limba uzuală din mediul rural preponderent, se disting dintre calităţile generale: claritatea, puritatea, proprietatea şi precizia exprimării, iar acestea sunt secondate de calităţile particulare: naturaleţea stilului, armonia şi fineţea, inteligent mânuite şi cu talent artistic.
10. Rămâne ca în finalul aprecierilor mele să se adauge părerile cititorilor, adevăraţii critici literari (avizaţi sau neavizaţi) despre romanul „Răzbunarea mierii” al domnului Constantin Marafet, o excelentă frescă socială şi umană de acum 74 de ani din România.

[1] Profesor de limbă și literatură română, scriitor, jurnalist.